sunt obosită…

Sunt foarte obosită în ultimul timp. Dorm şi dorm şi dorm şi parcă tot nu e destul. Între programul puţin agitat din ultimul timp şi orele târzii la care mă târăsc în pat…am obosit. Sunt extenuată. Şi din păcate vacanţa asta care o să urmeze nu o să mă odihnească. Dacă ar fi doar oboseală fizică, poate că da. Dar ajung la concluzia că nu-mi ajung orele de somn pentru ca sunt obosită psihic. Şi asta nu se îndreaptă cu somn. Faptul că se apropie Crăciunul nu o să mă ajute…o să mă obosească şi mai tare.  

Oricât de somn mi-ar fi…chiar şi acum la ora 1 noaptea…nu pot să mă îndur să mă duc să dorm. Astea sunt singurele mele ore de linişte. Singura parte din zi, care e doar a mea. Când nu mă sună nimeni, nu mă întreabă nimeni de sănătate, de nimic, când nimeni nu se aşteaptă de la nimic din partea mea. Toată casa doarme şi eu pot să fiu eu. Să mă uit în gol şi să suspin fără să mă întrebe toată lumea ce am. Să stau cu capul pe mâini şi să nu fac nimic. De ce trebuie mereu să faci ceva? E atât de plăcut să nu faci nimic. Să stai în pat sau pe scaun şi să te uiti în spaţiu fără de fapt să vezi ceva şi să îţi laşi mintea să zboare, să treacă de la una la alta fără logică.

O să sune foarte incorect ce o să spun acum, dar cel mai odihnitor moment al zilei pentru mine este…noaptea. Să stau trează până nu mai pot, ca apoi când mă pun în pat să adorm imediat. Somnul e cel mai bun remediu pentru toate…de-aş putea să dorm până ar trece toate…până aş fi cu adevărat odihnită şi vindecată…

lăsaţi-mă să dorm…

Anunțuri